NERUB

Dragă boală ascunsă

Ai fost întotdeauna cea mai mare muză

Ai transformat ego-ul meu într-o meduză confuză

L-ai dat jos ca pe o bluză

Nu-i nevoie de scuze

Ai venit că ți-am cântat dimineața printre frunze

Eram chiar lucid, nu te ascunde

Azi nu te mai pun la zid

Sunt multe runde, da fisele se sparg, cauți altceva

După nopți albe între după-amiezi anapoda

Tre să fie și-altceva, cred că mai era ceva

Pozele-s acolo da s-au cam uzat deja

CHORUS (DILIMANJARO)

Aglomerează-te cu mine până nu poți muri

Într-o selecție naturală care naște stafii

PHUNK B

Dragă stradă pe care-am crescut

Te-ai micșorat parcă de când n-am mai călcat pe tine foarte mult timp

Catapultez nisip, calc cioburile clepsidrei

Îmi amintesc de când totul părea simplu

Dragă cartier, m-ai educat, înrăit, înjosit

Împuternicit, îmbogățit și lăsat falit

M-ai învățat să cad, m-ai învățat să mă ridic

Și toate astea finisate de tata un pic

Dragă țară-n car m-am născut

Ai complicat totul de la-nceput, și sfârșitul l-ai făcut mai lung

Oameni mor pe stradă, mă doare, nu știu cum să ajut

Mor și animale, mi se rupe sufletul, mă jur

Dragă planetă, mi-e frică de ce are să vină

Ori ardem de vii, ori înghețăm și a noastră-i vina

Tortură non-stop, nu ne pasă

Tre să spele cineva sângele ce se revarsă

CHORUS (DILIMANJARO)

Aglomerează-te cu mine până nu poți muri

Într-o selecție naturală care naște stafii

NERUB

Credeam că am ceva de zis, știam că-i și un miraj

Și m-am dezis de câteva ori, dispărând din peisaj

Da e atât de greu să nu te pierzi

Într-o lume-atât de mare dependent de dovezi

E mai ușor să fii credul, aproximezi puțin

O prinzi din mers, recunoști tot mai puțin

De când curge informația prin firul de net

Din ce în ce mai mulți oameni cu spiritul absent și nu știu

Nu știu ce să zic

Câteodată simt că nu există timp

Și că ne-am blocat în clipă

Zici că chip-ul își dă un bluescreen și voalul nostru se ridică

Și știu ce am în față

Animalele atârnă și ele de-un fir de ață

Le-nhață omul fără să fie nevoie, mi se face greață

Cred c-avem nevoie de Arca lui Noe și de-un potop

Că torturăm pământul non-stop

Tre să spele cineva sângele ce se revarsă... (x2)

CHORUS (DILIMANJARO)

Aglomerează-te cu mine până nu poți muri

Într-o selecție naturală care naște stafii

PHUNK B

Am visat c-o să mă-nvețe un om

Cum să trăiesc fără vicii, femeie și fără bani, bro

Dar omul vede frumusețea-n culori

Educația în note și respectul în bani, bro

Identificarea cultural-artistică

Îmi sufocă vulnerabilitatea cumva, da trist e că

Mă lupt cu a face mai mult, uitându-mă în jur

Aruncăm păreri și stăm în cur, ești nebun?

Asiști, nu reziști, pacifist indecis

Protestezi și convins și precis la preciziei

Dacă dau o șpagă tu precis iei

Ar fi cea mai rapidă decizie

CHORUS (DILIMANJARO)

Aglomerează-te cu mine până nu poți muri

Într-o selecție naturală care naște stafii

DILIMANJARO

Toacă toaca, în ceasul morții să zburăm cu toții

Dintr-o planetă care nu halește copiloții

Unii cred că schimbarea e doar la un click distanță

Însă metamorfoza nu stă într-o rezonanță

Zi-mi cât mai costă astăzi o viață de nou-născut

Și câte suflete se mai bălăcesc sub pământ

Planeta arde și nu de curiozitate

Ea le știe pe toate, se-neacă-n libertate

Mă gâdilă infinitatea

Da-n același timp nu prea pot să invidiez moartea

Cum o așteptați până când o veți săruta

Și cum vă place așa mult, să vă-ndrăgostiți de ea

Așa că, dragă omule, dacă mai vrei planeta-ntreagă

Tradu-le și celor din jurul tău, să înțeleagă

Și să distingă dintre ce-i bine și rău

Nu o faci pentru mine ci pentru sufletul tău