[Intro]

Ca o stea, ca o stea, ca o stea

Fii atent

[Strofa 1]

Are o aură ce te-atrage

Știe că o plăci, de-aia nu te lasă-n pace

E atât de tăcută

Misterul îți provoacă o privire pierdută

Știi, te debusolează

Crezi că-i aproape, dar-i departe când se inserează

Câteodată te întristează

Când în zilele cu ghinion nu te luminează

Ai zile în care te debusolează

Dispare de pe cer ca reper când se încețoșează

Da, e exact ca o stea

O vezi doar când vrea, de-aia ești nebun după ea

De la distanță pare mică rău

Da’ de aproape e chiar imens sufletu’ său

Pentru tine de neatins

Nu-i ca o stea, e chiar o stea, te-ai prins?

[Refren]

E deasupra tuturor, veghează

Când restu’ dorm, ea e singură trează

Știe c-are ceva în plus

E de neajuns fiindcă-i mult prea sus

Diferită, nu poate fi comparată

Nici cu toți banii din lume nu poate fi cumpărată

Greu să ajungi la ea, firesc

Sunt multe ca ea, da’ nu toate strălucesc

[Strofa 2]

Le ține pe restu’ la distanță

Știe că n-are ce căuta pe lângă vreo zdreanță

N-are nevoie de nimeni

Strălucește și singură și o știe prea bine

N-o ai nici tu, da’ nici alții

E genu’ de fată care nu se bagă în relații

Sunt atâția care au încercat

S-o atingă noaptea, dar au eșuat

Parcă n-are niciun defect

Când se instalează seara, ea îi dă efect

Și mi se pare corect

E o muncă să te menții frumoasă, respect!

E atât de specială

Dintre atâtea milioane, apare la mine pe coală

Poate nu-i place muzica mea

Că din câte văd, eu nu exist pentru ea

[Refren]

E deasupra tuturor, veghează

Când restu’ dorm, ea e singură trează

Știe c-are ceva în plus

E de neajuns fiindcă-i mult prea sus

Diferită, nu poate fi comparată

Nici cu toți banii din lume nu poate fi cumpărată

Greu să ajungi la ea, firesc

Sunt multe ca ea, da’ nu toate strălucesc

[Strofa 3]

Până și Soarele-i o stea

Cum ai convins Pământu’ să se-nvârtă-n juru’ tău așa?

Am atâtea întrebări să-ți pun

Dar mă las să-mi răspund singur ca un nebun

Nu știu dacă asculți asta, mă omoară

Fă cumva să mă anunți că timpu’ zboară

Îmi pare rău și nu știu dac-o să-mi mai pară

Să mă simt respins și a doua oară

Îmi pare rău dacă te presez

Dar vreau să m-asigur că eu-s cel pe care-l luminezi

Dacă nu-s eu steaua ta pereche

Nici să nu-mi intre alt nume de fraier în ureche

Nu caut să-ți ajung între picioare

Vreau să fim o familie unită ca și caru’ mare

Poate că ție-ți sună a dume

Da’ o ard pe bune, zic lucrurilor pe nume

[Refren]

E deasupra tuturor, veghează

Când restu’ dorm, ea e singură trează

Știe c-are ceva în plus

E de neajuns fiindcă-i mult prea sus

Diferită, nu poate fi comparată

Nici cu toți banii din lume nu poate fi cumpărată

Greu să ajungi la ea, firesc

Sunt multe ca ea, da’ nu toate strălucesc