O noapte amară

By libEluLLah

On Așteptări

Released on March 4, 2023

Thumbnail

[Versuri „O noapte amară”]


[Strofa 1]

Întunericul nu vine de-afară, ci din inima ta

Sinonim cu odihnă pentru tine nu mai e noaptea

În schimb a devenit mai mult timp pentru-ngrijorare

Lumea ți se pare că ar dori să dispari

O noapte amară de parcă ar fi bere

Dar noaptea nu-ți aduce stări de euforie

Te gândești să te-ngropi, dar n-are cine să-ți sape

Niciodată n-ai simțit c-ai pe cineva aproape

Singur e mai greu, dar singur e cel mai simplu

Trăitul ar fi perfect, doar de-ar fi așa de simplu

Dar nu te lua la timbru că n-o să-ți ajungă timpul

Și-n felu-ăsta o să-ți irosești toată tinerețea

Timpul trece, trec și banii, dar tu rămâi neclintit

Totul trece și se va scufunda în abis

Ce ai crezut că va fi bine a fost numai un vis

Bun venit în realitate, o sută șanse să fii trist


[Refren]

Te târăști prin zi s-ajungi la noapte și repeți

Fiecare greșeală, e un ciclu vicios

Și nu-ți vine să crezi că nu mai poți să înțelegi

Nici persoanele-apropiate, durerea nu se împarte

O primești pe toată-n piept, nu mai e loc de regret

Când fiecare vrea să plece logic că nu-i corect

Totul se uită, inclusiv timpul petrecut împreună

Viața merge mai departe și durerea se adună


[Strofa 2]

Nu poți să concepi așa ceva, zici că nu are sens

Îți vine să înnebunești când vezi că totul prost a mers

Nu poți să te simți decât urât de Univers

Și te doare că te regăsești în acest vers

Totu-i pe dos și totu-i gândit cu dosul

Când faci ceva prost te întrebi care e rostul

Te lovești și doare, ăsta a fost costul

Să încerci o dată să schimbi cu frumosul anostul

Cu toate astea te lași purtat de inerție înainte

Iar faza e că tu dai numai înapoi

Ai ajuns la concluzia că fiecare minte

În fiecare secundă în cap ai un război

Nu mai știi: care ești tu, și care-i inamicul?

Nu există cale să faceți un armistițiu

O noapte-atât de-amară că ți-a amorțit și limba

Când nu o să mai respiri s-a terminat risipa


[Refren]

Te târăști prin zi s-ajungi la noapte și repeți

Fiecare greșeală, e un ciclu vicios

Și nu-ți vine să crezi că nu mai poți să înțelegi

Nici persoanele-apropiate, durerea nu se împarte

O primești pe toată-n piept, nu mai e loc de regret

Când fiecare vrea să plece logic că nu-i corect

Totul se uită, inclusiv timpul petrecut împreună

Viața merge mai departe și durerea se adună