[Versuri „O noapte amară”]
[Strofa 1]
Întunericul nu vine de-afară, ci din inima ta
Sinonim cu odihnă pentru tine nu mai e noaptea
În schimb a devenit mai mult timp pentru-ngrijorare
Lumea ți se pare că ar dori să dispari
O noapte amară de parcă ar fi bere
Dar noaptea nu-ți aduce stări de euforie
Te gândești să te-ngropi, dar n-are cine să-ți sape
Niciodată n-ai simțit c-ai pe cineva aproape
Singur e mai greu, dar singur e cel mai simplu
Trăitul ar fi perfect, doar de-ar fi așa de simplu
Dar nu te lua la timbru că n-o să-ți ajungă timpul
Și-n felu-ăsta o să-ți irosești toată tinerețea
Timpul trece, trec și banii, dar tu rămâi neclintit
Totul trece și se va scufunda în abis
Ce ai crezut că va fi bine a fost numai un vis
Bun venit în realitate, o sută șanse să fii trist
[Refren]
Te târăști prin zi s-ajungi la noapte și repeți
Fiecare greșeală, e un ciclu vicios
Și nu-ți vine să crezi că nu mai poți să înțelegi
Nici persoanele-apropiate, durerea nu se împarte
O primești pe toată-n piept, nu mai e loc de regret
Când fiecare vrea să plece logic că nu-i corect
Totul se uită, inclusiv timpul petrecut împreună
Viața merge mai departe și durerea se adună
[Strofa 2]
Nu poți să concepi așa ceva, zici că nu are sens
Îți vine să înnebunești când vezi că totul prost a mers
Nu poți să te simți decât urât de Univers
Și te doare că te regăsești în acest vers
Totu-i pe dos și totu-i gândit cu dosul
Când faci ceva prost te întrebi care e rostul
Te lovești și doare, ăsta a fost costul
Să încerci o dată să schimbi cu frumosul anostul
Cu toate astea te lași purtat de inerție înainte
Iar faza e că tu dai numai înapoi
Ai ajuns la concluzia că fiecare minte
În fiecare secundă în cap ai un război
Nu mai știi: care ești tu, și care-i inamicul?
Nu există cale să faceți un armistițiu
O noapte-atât de-amară că ți-a amorțit și limba
Când nu o să mai respiri s-a terminat risipa
[Refren]
Te târăști prin zi s-ajungi la noapte și repeți
Fiecare greșeală, e un ciclu vicios
Și nu-ți vine să crezi că nu mai poți să înțelegi
Nici persoanele-apropiate, durerea nu se împarte
O primești pe toată-n piept, nu mai e loc de regret
Când fiecare vrea să plece logic că nu-i corect
Totul se uită, inclusiv timpul petrecut împreună
Viața merge mai departe și durerea se adună