[Versuri „Fapte”]

[Strofa 1]

Mă taie, ca lama, fiecare gând morbid

În vocabular, regăsesc tot mai des "ucid"

Fiecare vorbă-n gol e în vid, nu nseamnă nimic

Uneori, controlu' e nesemnificativ

Omu', cât trăiește, greșește, dar nu și-nvață

De asta, tot mai puțini oameni au vorbe, cu povață

Pământul se învârte, și cu, și fără tine

Și te miri că te alung, când valorile ți-s străine

Nu-mi mai e frică de monștri, pentru c-am devenit unul

Nici n-aveam cum, altă cale în minte, cu tumult

Harta-i inutilă, când nu te poți ține de-un drum

Ai pasiunea neînțeleasă, de a face totu' scrum

I-am oferit totu', păcat, ea voia doar pulă

Mult timp risipit, mai bine nu mă uităm în urmă

Trecând peste toate, mă descurc singur în față

N-am nevoie de-ajutoare, obișnuit singur în viață

[Refren]

Chiar dacă te strădui, și pentru un om faci multe

Acele fapte, trec ușor nerecunoscute

De asta, îmi țin ideea: bunătatea e prostie

Realitate, dar tu încă crezi că-i distopie

Chiar dacă te strădui, și pentru un om faci multe

Acele fapte, trec ușor nerecunoscute

De asta, îmi țin ideea: bunătatea e prostie

Realitate, dar tu încă crezi că-i distopie

[Strofa 2]

Bate vântul, de îngheață toată măduva din oase

Nimeni nu-i afară, dar nu sunt oameni în case

O durere-n piept, rudă de sânge cu decesul

Sper să poată să îmi accelereze procesul

Ce-i corect? Ce-i meritat? Ce-i justificat?

Care-i confirmarea, după care-ai acționat?

Care-i motivu', pentru care-ai reacționat?

Că dacă-i pe bază de emoții, bă, ești un ratat

Ce face un om, poate face și-un animal

Diferența: tre' să fie că omu-i rațional

În rest, poate să se ia cu animalul de mână

Că-s la fel de proști, zici că vin din aceeași mumă

Gândește și acționează, nu acționa, apoi gândi

Ăsta-i motivu' de ce nu îmi plac oamenii

Animale fără creier comit fapte, și regretă

Mai apoi, ele-s iertate, și povestea se repetă

[Refren]

Chiar dacă te strădui, și pentru un om faci multe

Acele fapte, trec ușor nerecunoscute

De asta, îmi țin ideea: bunătatea e prostie

Realitate, dar tu încă crezi că-i distopie

Chiar dacă te strădui, și pentru un om faci multe

Acele fapte, trec ușor nerecunoscute

De asta, îmi țin ideea: bunătatea e prostie

Realitate, dar tu încă crezi că-i distopie