[Versuri „Cuvintele”]

[Strofă]

Bat gânduri în noapte, încerc să le pun ca la carte

Pentru fiecare om, ce mi-a fost vreodată aproape

Eu jonglez cu cuvinte, îi las pe alții cu fapte

Libertatea de alegere, sper că mă-nțelegi poate

Situații negative? Nu, bro, e doar perspectivă

Poți face ceva? Bine; nu poți face nimic? Bine

Ar fi bine, de-am putea amintiri arhiva

Dar toată personalitatea, ni s-ar schimba

Și poate c-ar fi mai bine, poate-am fi oamеni mai buni

Dar îți spun o vorbă, primită de la străbuni

Dacă n-ar fi rău, cum am putea ști care-i binеle?

Caută aur, și o să vezi că-s pline minele

Deci: ador cuvintele, de-aia vorbesc trei limbi

Nu sunt orișicare, m-asculți, imaginația ți-o plimbi

Merg pe drumuri grele, am cele mai tari picioare

Să fie clar, pe tura mea, nimeni nu moare

No man left behind, că toți avem valoarea noastră

Geniul e captiv în corp, ca o floare-ntr-o glastră

Am plecat de-acasă, să-mi fac viață mai frumoasă

Și-am plecat în spațiu, privesc galaxia noastră

Nu e ca în basme, filme, nu-s extratereștri

Mi-ar distrage atenția, de la cosmosul feeric

Dacă fizica-i matematică aplicată

Asta este adevărata literatură

Sunt un om simplu, ce spune cuvinte mari

Și nu-i deloc simplu, că tre' să ai nervii tari

Să înduri orice reproș, să faci praf orice critică

Și la final, ghicește cine se ridică