[Versuri „Acasă”]
[Strofa 1: libEluLLah]
Ce-nseamnă "acasă"?
Dacă-ntrebi o mie de oameni, nu va fi un răspuns la fel:
"Acasă nu e un loc, ci un țel"; "Acasă-i un grup, în care am loc"
"Acasă ești atunci când ai reușit să fii fericit și să te simți împlinit"
Când oamenii se schimbă, de azi pe mâine, cum poți numi o persoană acasă?
Când vântul îți suflă în păr
Când ai pe cineva de adevăr
Când se varsă lacrimi
Când guști doar acrimi
Ai cu cine să le mparți, cel mai de preț, niciodată
N-o să poți uita pe cine ai iubit vreodată
E o consecință dată, pentru această faptă
Se-nțelege de la sine, nu tre s-o zic:
Dacă ai uitat, de fapt, n-ai iubit
Drumul parcurs e cel care mă lasă fără puls
Dar credința mă face să plusez
Când nu am o cale, o inventez
Și îmi recâștig timpul scurs
Pentru a ajunge acasă, cum percep a fi
Un loc fără griji, sau alte prostii
Rai pe Pământ, dacă vrei să-i spui
Idealul perfect din mintea oricui
Când plec de-acasă, m-apasă pe suflet
Și-n interior, înnăbușesc un urlet
De durere și de dor, nu contează
E pentru calitatea vieții, ce primează
Mulți cred c-acasă-i unde locuiești
Fie un oraș mic, fie București
Fie cu părinții, fie cu bunicii
Acasă-i unde nu ai inhibiții
[Refren: libEluLLah]
Locu-n care poți să stai relaxat
Atunci ești acasă cu adevărat
Restu-s minciunile societății
Spuse sub efectul ebrietății
Locu-n care poți să stai relaxat
Atunci ești acasă cu adevărat
Restu-s minciunile societății
Spuse sub efectul ebrietății
Locu-n care poți să stai relaxat
Atunci ești acasă cu adevărat
Restu-s minciunile societății
Spuse sub efectul ebrietății
Locu-n care poți să stai relaxat
Atunci ești acasă cu adevărat
Restu-s minciunile societății
Spuse sub efectul ebrietății
[Strofa 2: Sebb]
Nu mai am cum să simt acasă
Fără mine, oameni, sau memorii
Degeaba am tot felul de bucate
Pe masă, dacă la masă nu am și un frate
Acasă-i o stare, mă înțelegi?
E-o emoție în suflet, n-o alegi
O simți, o trăiești, o duci mai departe
Ca și copilul tău să poat-avea parte
Îmi amintesc, la-nceput, cum a fost
Un copil, fără un rost, avea un început
Totul în nimic, și nimic c-un cost
Fără ca vreodată să fi știut
Acum, vezi, stă părăsită, săraca
După ce am crescut lângă ea, dar soarta
A decis să nu ne întâlnim prea des
Dar când o facem, să fie de preț
Fără un exces, nu există progres
Nu o să atingi în vreun real sens apogeul
Fără să îți dorești ce ai ales
Nu ești una cu mine, cu tine, cu eul
Și știi, poți fi chiar tu acasă
Îi vorba de emoții și ce simți
Poți avea chiar și cea mai scumpă casă
Dacă tu singur pe tine te minți
Și încă te aștept, eu te primesc
Dacă vrei să fii în sufletul meu
Că nu mi-e frică să gândesc, doar să rănesc
O faptă bună nu costă vreun leu
Fii tu "acasă", ce nu l-ai avut
Fii tu cel ce învață acest lucru
Poți să te crezi și cel mai urât
Că tre' să fii frumos pe dinăuntru
[Refren: libEluLLah]
Locu-n care poți să stai relaxat
Atunci ești acasă cu adevărat
Restu-s minciunile societății
Spuse sub efectul ebrietății
Locu-n care poți să stai relaxat
Atunci ești acasă cu adevărat
Restu-s minciunile societății
Spuse sub efectul ebrietății
Locu-n care poți să stai relaxat
Atunci ești acasă cu adevărat
Restu-s minciunile societății
Spuse sub efectul ebrietății
Locu-n care poți să stai relaxat
Atunci ești acasă cu adevărat
Restu-s minciunile societății
Spuse sub efectul ebrietății