[Versuri „Paradisul nu e gratis”]
[Refren: Ruxandra Ispas]
Visele nu le ating, fără palme crăpate
În Paradis, sunt porțile-ncuiate
Când pe Pământ strângi aur și palate
[Strofa 1: F.Charm]
Ca să primesc sânul mamei, a trebuit să plâng
A trebuit să scot un scâncet, să pot să mănânc
Ca să primesc, când am crescut, bucata de pâine
A trebuit să trag din greu, să văd ziua de mâine
Când te naști pe Pământ, bunătatea e pe targă
Că medicii te scot din pântec, doar dacă arunci cu șpagă
Nimic nu e pe tavă, și nimic nu o să fie
Nimic nu cade din cer, când cer ceva în farfurie
Cum păsările-ngheață-n ger, și cad la sol ca-n eter
Disper pe Lucifer și zbier; c-o mână de fier plătesc, ofer
C-am înțeles târziu că: dacă n-ai, ești prizonier
Cum ani de zile sărăcia a stat închisă-n frigider
Paradisul nu e gratis, să fii om e sacrificiu
E ca și cum te urci în taxi, și la final plătești serviciul
Și ca să fac șase albume, am plătit cu nopți pe față
Că familia mă vede doar când vin acasă dimineață
[Refren: Ruxandra Ispas]
Visele nu le ating, fără palme crăpate
În Paradis, sunt porțile-ncuiate
Când pe Pământ strângi aur și palate
[Strofa 2: F.Charm]
Din banca școlii la birou, cărțile aduc bancnote
Din Merzan la metrou, ruleta dă vile pe rulote
Ce tablou: supradoza-ți ține crucea, când
Mii de frunze cad ușor, plângând peste mormânt
În timp ce o mireasă spune „Da” nevinovată
Orbită de iubire-n noaptea nunții, brusc e trădată
E un preț prea scump, dar e un preț corect
Paradisul nu e gratis, încă plătesc să fiu poet
Când păsările-ngheață-n ger, și cad la sol ca-n eter
Disper pe Lucifer și zbier, c-o mână de fier plătesc, ofer
Nu plânge, maică, oaia sare-n haită
E atât de neagră, stă s-aleagă, cu toți pe jos să șteargă
Și dacă-i rău, o s-o plătesc cu vârf și înzecit
Că prețul nu cere profit, dar nimic nu-i gratuit
Că mult am dat eu, mai mereu, și am primit fărâme
Dar n-am să las un foc din Iad grădina să-mi dărâme
[Refren: Ruxandra Ispas]
Visele nu le ating, fără palme crăpate
În Paradis, sunt porțile-ncuiate
Când pe Pământ strângi aur și palate
[Strofa 3: F.Charm]
Mi s-a zis că-n paradis un vis îl atingi cu cardul Visa
Că și femeia ce o iubeam visa s-o cer în port la Nisa
Dar i s-a părut că-n contul meu vine eclipsa
Și d-aia n-am cerut-o, că era târfă, ca fi-sa
Să faci artă cere viață, viața cere sacrificii
Sacrificiile luptă zilnic cu tot ce numim delicii
D-aia: mă lupt cu mine din greu, să nu strâng comori
Că n-am văzut să uzi bancnote, din care să iasă flori
Sunt doar un alt corp, ce-mparte aerul cu tine
Sunt doar un alt om, mai sărac, dar mai bogat ca tine
Pășesc, greșesc, vorbesc prost, tre’ să plătesc
Dar dacă vicii n-aș avea, pentru ce trăiesc?
Dacă vrei în Rai, vezi ce faci p-aici
Dacă vrei statui, cu ce preț le ridici?
Și am venit când m-ai cerut, din durere, cu un urlet
M-ai pus în urechi, și acum îți cânt pe veci în suflet
[Refren: Ruxandra Ispas]
Visele nu le ating, fără palme crăpate
În Paradis, sunt porțile-ncuiate
Când pe Pământ strângi aur și palate
Visele nu le ating, fără palme crăpate
În Paradis, sunt porțile-ncuiate
Când pe Pământ strângi aur și palate