[Versuri „Mâna mea”]
[Intro: Vlad Musta]
Am ținut în mâna mea și averi și sărăcie
Am ținut și multă ură, dragoste și agonie
A ținut în mâna mea lovituri și mângâiere
Tot din mâna mea, am dat și durere și plăcere
[Refren: Vlad Musta]
Din mâna mea, au ieșit rele și bune
Cu mâna mea, ți-am intrat adânc sub piele
Când te-a durut, mâna mea ți-a scris cu sânge
Inima ta a tăcut, și nu mai plânge
[Strofa 1: F.Charm]
Cu cinci degete, stric și repar
Mereu cu gând murdar, la ce bag în buzunar
Am ținut în mână și covrigi, și caviar
Tot mâna mea mi-a dus la gură dulce și amar
Cu mâna pe volan de Benz, aceeași mână pe Logan
În suflet sunt același om, bogat sau amărăștean
Cu aceeași mână, am atins tot mai multe fеțe
Cu mângâieri și palme, bucuriе și tristețe
Când mi-au curs ploile din ochi, mâna mea le-a șters ușor
Pumnul meu s-a strâns, jurând fericire-n viitor
Cu mâna mea, am ridicat saci de ciment pe șantier
Mâna mea salută trecutul din cartier
Mâna mea a rupt din mine, și ți-a scris cu sânge
Atunci când te a durut, ți-am zis: „Ascultă-mă, nu plânge”
Am plâns eu pe mâna mea, s-o spăl, să scriu curat
Acum ridic o mână către Cer, pentru un Singur Împărat:
Slavă Ție
[Refren: Vlad Musta]
Din mâna mea, au ieșit rele și bune
Cu mâna mea, ți-am intrat adânc sub piele
Când te-a durut, mâna mea ți-a scris cu sânge
Inima ta a tăcut, și nu mai plânge
[Strofa 2: F.Charm]
Când sufletul îmi cere, întind mâna, și cu gura cer
Ajutor când îmi e foame, în suflet și frigider
Știi că mâna face tot ce capul îi dictează
Mâna mă salvează, când răul mă vânează
Cu degetul, am arătat spre tine, ca să mă scap de vină
Blestemată nu e mâna, ci mintea mea meschină
Dar, cu mâna asta, am rupt flori din rădăcină
Mi-au rămas spini în grădină, ce m-au acuzat de crimă
Am trăit în întuneric; cum să prețuiesc lumina
Când de ziua mea-mi doream: târfă, cardul, și mașina?
Mi-am citit adânc în palmă, că destinul nu mă minte
Și mi-am dat restart la minte, când am privit spre morminte
Minciuna a fost creată de oamenii speriați de adevăr
Fără cap; la orice pas, am mușcat mereu din măr
Și când mâna îmi va tremura, lipsită de putere
Cu mâna ta, tu să mă chemi să-mi dai o mângâiere
Omule
[Refren: Vlad Musta]
Din mâna mea, au ieșit rele și bune
Cu mâna mea, ți-am intrat adânc sub piele
Când te-a durut, mâna mea ți-a scris cu sânge
Inima ta a tăcut, și nu mai plânge