[Versuri „Cifre”]

[Strofa 1]

Dac-ar fi fost după mine: sigur trăiam în altă lume

Unde omenia ce o am în suflet nu e despre sume

Aici totu-i despre cifre, doar cifrele dictează

Cine ești și ce conduci, sau ce femeie ai acasă

Ai cifre la piese? Începe să le pese

Cine ești, de unde vii, ești chemat să cânți la mese

N-ai numere mari, piesеle nu-s tari

Și mulți se pierd pе drum, dezamăgiți că scriu și nu fac bani

Dacă stai pe cifre, stai și în castel

Sigur nu te doare că altul stă în ger

Doar că n-are cifre, își plânge viața-n ploaie

Tu: în zece camere, el n-are o odaie

N-ai cifre, abonați, ești unul din mulți

Când numerele definesc valoarea regilor inculți

Lasă-mă să fiu eu, nul; poți avea oricât

Viața mea nu-i despre cifre, sunt om și atât

[Refren]

Din cifre mă știi, pe cifre mănânc

În cifre îmi număr toți anii, nu pentru cifre cânt

De la 14 ani, sunt un cod în buletin

Și dacă am cifre în cont, mă iubești din plin

Din cifre mă știi, pe cifre mănânc

În cifre îmi număr toți anii, nu pentru cifre cânt

De la 14 ani, sunt un cod în buletin

Și dacă am cifre în cont, mă iubești din plin

[Strofa 2]

Se spune că: viața e o școală, d-aia te-nvață cifre

Să știi câți, dacă-ți permiți la leafă, să numeri zece chifle

În alte șase cifre, s-a făcut Viața și Pământul

Și apoi, și a odihnit o zi Gândul și Cuvântul

Șapte zile, șapte minuni, șapte note, șapte păcate

Șapte ceruri în Coran, șapte aștepți la aparate

Șapte culori în curcubeu, șapte continente pe Pământ

Șapte ani de ghinion, șapte daruri de la Duhul Sfânt

Te gândești la cașcaval, numeri cifre-n calendar

Că s-aduni numere mari, să-i arunci pe lăutari

Aruncând cu cifre multe, lumea te vorbește

Și pentru cifre multe, curva te iubește

De ce ești ieftin și sărac, când poți fi putred de bogat?

Dar nu cu cifrele din sac, sau bancomat

Ia să cumperi: sănătate, liniște, familie

Și dacă poți s-o faci vreodată, te rog să-mi spui și mie

[Refren]

Din cifre mă știi, pe cifre mănânc

În cifre îmi număr toți anii, nu pentru cifre cânt

De la 14 ani, sunt un cod în buletin

Și dacă am cifre în cont, mă iubești din plin

Din cifre mă știi, pe cifre mănânc

În cifre îmi număr toți anii, nu pentru cifre cânt

De la 14 ani, sunt un cod în buletin

Și dacă am cifre în cont, mă iubești din plin

[Strofa 3]

Știi ce-i paradoxal? Poate-s unul la o mie

Că-mi pun viața pe hârtie, fără bani din poezie

Din zece, nouă spun că sunt chiar nebun

Că scriu mult prea mult, și o să mă consum

Că-mi risipesc harul, și nu fac numere

Că nu-mi folosesc darul, să adun sumele

Că aș putea să fiu o cifră, între vedete

Să fac banii pachete, printre marionete

Banii vin și pleacă, cifrele la fel

Vila e o piatră, aurul: un fier

Omul este carne, dar și caracter

Tot omul e o cifră, nu și sufletul din el

Educați să numărăm, prin cifre ne catalogăm

Suntem diferiți aici, dar identici când plecăm

Și, ca să fiu sincer, și mie mi-ar plăcea să număr

Milioane de oi negre, când privesc peste umăr

[Refren]

Din cifre mă știi, pe cifre mănânc

În cifre îmi număr toți anii, nu pentru cifre cânt

De la 14 ani, sunt un cod în buletin

Și dacă am cifre în cont, mă iubești din plin

Din cifre mă știi, pe cifre mănânc

În cifre îmi număr toți anii, nu pentru cifre cânt

De la 14 ani, sunt un cod în buletin

Și dacă am cifre în cont, mă iubești din plin