[Versuri „Noaptea”]

[Strofa 1]

Dacă ce iubește lasă când ți-e lumea cea mai scumpă

Poți să plângi, dar să nu stai

Du-te oriunde, du-te, lasă

Dacă dragostea e urlet, sigur nu mai ești acasă

Dacă inima nu simte

Da, pleacă, du-te, lasă, lasă

[Refren]

Gânduri și secrete când apare noaptea

Aruncate undeva când apare noaptea

Amintirile pot fi ciudate, da, da

Și ne fură noaptea cum ne fură noaptea

Gânduri și secrete când apare noaptea

Aruncate undeva când apare noaptea

Amintirile pot fi ciudate, da, da

Și ne fură noaptea cum ne fură noaptea

[Post-refren]

Când apare noaptea

Când apare noaptea

[Strofa 2]

Dacă ce iubește lasă, iar în liniștea aia surdă

Poți îmbrățișa tăcerea, chiar dacă rămâne urmă (Chiar dacă, chiar dacă)

Dacă și tăcerea-i urlet

N-ai iertat până la capăt

Mintea minte câteodată

Și nu mai poți, nu mai știi, nu mai vrei

[Refren]

Gânduri și secrete când apare noaptea

Aruncate undeva când apare noaptea

Amintirile pot fi ciudate, da, da

Și ne fură noaptea cum ne fură noaptea

Gânduri și secrete când apare noaptea

Aruncate undeva când apare noaptea

Amintirile pot fi ciudate, da, da

Și ne fură noaptea cum ne fură noaptea

[Punte]

Am simțit-o și eu

Ai simțit-o și tu

Să nu uiți niciodată ce simți chiar acum

Că sufletu' poartă oglinda curată

[Outro]

Gânduri și secrete când apare noaptea

Aruncate undeva când apare noaptea

Amintirile pot fi ciudate, da, da

Și ne fură noaptea cum ne fură noaptea