[Strofa 1]

Ai grijă cu ochii c-o să-ţi vadă ce nu vrei

Îi auzi după tufişuri, îs unu, doi, trei

Sub bătaia lunii n-o să-ţi vadă nime' faptele

Sub lama cuţitului n-o să-ţi fie nime' fratele

Aici cine o să moară îs ăia mai norocoşi

Încojurați numa' de statui cu sfinţi neputincioşi

Cruci întoarse şi morminte, profetu' fals te simte

Vânat de animale de la fiinţă pân' la dinte

Nu-ţi răspunde la bătaia-n uşă, te poţi bucura

Că ar ieşi mult mai urât să-ţi răspundă cineva

Le strălucesc ochii-n noapte, îs tot mai aproape

Nu se poate să te poată prinde, hai fugi departe

Îmi ţin respiraţia şi-mi spun "nime' nu te-nfrânge"

Vântu bate noaptea aduce aproape mirosu' de sânge

Oriunde altundeva numa' nu pe-aste meleaguri

Când noaptea se rup crengile cu gâturi puse-n ştreanguri

[Refren]

Oamenii ascultă, ascultă şi fac

Oamenii ascultă, ascultă şi fac

Oamenii ascultă, ascultă şi fac

Eu nu-s ca ei-hei, eu nu le sunt pe plac

Oamenii ascultă, ascultă şi fac

Oamenii ascultă, ascultă şi fac

Oamenii ascultă, ascultă şi fac

Eu nu-s ca ei-hei, eu nu le sunt pe plac

[Strofa 2]

Luminiţe sparte în bucăţi, sticlă pe hol îngust

Întind coarda şi oase pus ca pe patu' lu' Procust

Trebuie să te-ascunzi de tine, nu poţi mereu să te-nfrunţi

Strigătu' tău se pierde în ecou' larg făcut de munți

Degeaba speri la soare, baterii, far de maşină

La ce se-ascunde-n întuneric, să n-ai parte de lumină

Eşti la pragu' nebuniei şi ajungi să crezi că

Până şi plantele parcă păşesc în ceaţa asta densă

Nu fac pacte cu dracu' că deja ăla io-s

Am în minte putregai şi creieru' aproape ros

Din cosmos firu' ăsta de praf n-o dă la întors

Călătoresc de ani lumină cu parbrizu' aburos

Când o să trecem dincolo n-o să avem bagaj

Deci bucură-te de el, da' să nu-ţi fie baraj

În lumea mea adevăru' stă la masă cu minciuna

Deci haideţi să tăcem şi s-ascultăm luna