[Versuri „Nu pot muri”]

[Refren]

Nu mă tem de moarte, că ea m-a făcut să fiu om

Nu mă tem de viață, că ea m-a făcut să fiu om

Pe dracu’, așa va fi mereu, nu pot interveni

Dacă nu-ți iei lumea-n cap, o să îți ia alții capul

[Strofa 1]

Și ce dacă mă vede lumea?

Nu m-am hotărât eu, să fiu beat ca lumea

Condiționat, m-am ambiționat să zbor de pe o stâncă

Mi-am luat avânt, al dracu’, nu pot muri încă

Cum dracu’ putem muri în ogrăzi

Când avem atâtea mizerii, ce mișună pe străzi?

Am încercat să mor sugrumat, dar n-am putut

Și dup-aia, am încercat să leg sfoara și de gât

Tot așa, mi-a adus un fan un cuțit cadou

Am vrut să mi-l bag în gât, dar mi l-a luat mama din nou

Poate o să meargă cu o buca’ de pâine, dar s-a-ntâmplat

Că, între timp, pâinea a mucegăit; ce căcat?

Intrat în depresie, casa a scos al dracu’ piesă

Am intrat la el în casă, să-l omor, fără pic de interes

Am vrut să mă omor, sărind într-o groapă din România

Erau prea multe, coaie, n-am putut alege una

Când m-am futut cu fantoma lu 2Pac, eram încarcerat

Apoi, cu prezervativul pus, am realizat că nu-i adevărat

Am realizat ceva, după toți acești ani:

Să economisesc mult, să mor sufocat în bani

[Refren]

Nu mă tem de moarte, că ea m-a făcut să fiu om

Nu mă tem de viață, că ea m-a făcut să fiu om

Pe dracu’, așa va fi mereu, nu pot interveni

Dacă nu-ți iei lumea-n cap, o să îți ia alții capul

[Strofa 2]

Întins pe targă, în spital, am remarcat

Că dacă nu mor acasă, mor aicea, infectat

Când m-a văzut mama, prefăcut mort pe podea

M-a așezat lejer în pat, să nu îngheț dracu’ pe ea

Am încercat să mor beat, dar s-a-ntâmplat

Ca al dracu’ suc să n-aibă alcool, deci, iară am scăpat

Alergat de câini, ai dracu’ de hingheri

M-au luat de pe stradă, spunând că m-au salvat, și ieri

Am vrut să mor de la țigări, dar mi-am pus pofta-n cui

Spune mama, că o să ajung al nimănui

Am vrut să-ncerc să mor, luându-mi un pumn în față

Și apoi, mi-am amintit că Mircea Badea încă e-n viață

Am vrut s-aștept moartea, să mor și eu ca deșteptul

Dar, a dracu’ moarte, că încă-l căutam pe Iliescu

Am zis să găsesc maimuțe, să mă omoare cu ciocanul

Dar, din păcate, am dat doar de Bianca Drăgușanu

Am vrut să plec, să n-am moarte în România

Dar nu știu alte limbi, și nu pot să mă schimb

Am vrut să mă tai la vene cu flexul, nu-s materialist, mă

Dar am renunțat, când am văzut că flexul nu-i băgat în priză

Dacă există o forță divină, să vină

Să se uite-n ochii mei, spunând că eu n-am nici o vină

Când gândești diferit, lumea se ia de tine

Și o să te omoare ei, schimbând multe destine

Voi continua să mă omor, până-mi trage unul clanța

Și dacă mai scot maxim o piesă, chemați ambulanța

[Refren]

Nu mă tem de moarte, că ea m-a făcut să fiu om

Nu mă tem de viață, că ea m-a făcut să fiu om

Pe dracu’, așa va fi mereu, nu pot interveni

Dacă nu-ți iei lumea-n cap, o să îți ia alții capul

Nu mă tem de moarte, că ea m-a făcut să fiu om

Nu mă tem de viață, că ea m-a făcut să fiu om

Pe dracu’, așa va fi mereu, nu pot interveni

Dacă nu-ți iei lumea-n cap, o să îți ia alții capul