Iarna(venit)

By A.U.G. (ROU)

On Eye4Gore

Released on June 1, 2023

Thumbnail

[Versuri „Iarna(venit)”]


[Refren]

Iarna a venit, iar n-a venit, iar NA' venit

Iarna a venit, iar n-a venit, iar NA' venit

Iarna a venit, iar n-a venit, iar NA' venit

Iarna a venit, iar n-a venit, iar NA' venit

Iarna a venit, iar n-a venit, iar NA' venit

Iarna a venit, iar n-a venit, iar NA' venit

Iarna a venit, iar n-a venit, iar NA' venit

Iarna a venit, iar n-a venit, iar NA' venit


[Strofă]

Iarna a venit, și simplul fapt că e mai frig

Naște ură, învinge frica, definim ușor "nimic"

Arde foc, în depărtare-i stins

E bine să știi că, măcar pe cineva, iarna a atins

Iar n-a venit, cine te-așteptai să vină?

Și lumina nu LUMII NĂdejde în surdină

Și tot vrei Lumină Sfântă, sar luminile se sting

Și privești prea lung ninsoarea, deși-n casă este frig

Iar n-a venit, deși produci mai mult decât ți-ai închipuit

Economia te-a jignit, nu-i greșit

Să te întrebi "La ce bun?", "Unde-am greșit?", e simplu

E greșit să aștepți să-ti răspundă frigul

One hundred like me, just one hunted

Not most wanted, nuș la ce te așteptai, măi, frate

Când știi bine ce te ține mai departe de-adevăr

E straniu, parc-aștepți pe cineva

Și mai știi? Copilăria, o anevoie la nevoi

O lipsă proastă când ai multe, când mai crești, vrei înapoi

Uite luna, uite farul, m-am stricat de tot, ca voi

Doar că frigul ne transmite: nu-i lună, sunt ger și ploi

Iarna a venit, și cerul nu mai e albastru

Iar n-a venit, și viața ta iar e dezastru

Iar NA venit, învață tot mai mult să pierzi

O să regreți când ți-este frică, și nu știi s-ameliorezi

Unde ți-este viața pe care o doreai?

Îmi pare bine că este iarnă, deși afară este cald

Nu prea am înțeles eu, multe cât timp am staționat

Pare că, în viață, moartea este cel mai concret fapt

Ninge de trei ori pe an, ești liniștit

Mai ninge la primăvară, nu-i eficient e deficit

E ca și cum ai aștepta atâta timp pe cineva, și el să vină prea târziu

Și tu, ce ghinion, să nu mai fii

Lasă simțul olfactiv deoparte

Vezi în sus nemărginirea, cum de creierul nostru poate

Să creeze o limită, la ceva ce noi încercăm a defini un sfârșit?

E trist, poate că, gândind așa, nemărginirea e tactilă

Când visezi că ești un tu detașat de timp, lumină

Vai, ce iarnă, arunc sentimente-n vânt

Ia mai dă-l dracu' de-album, eu nu mai scriu demult


[Refren]

Iarna a venit, iar n-a venit, iar NA' venit

Iarna a venit, iar n-a venit, iar NA' venit

Iarna a venit, iar n-a venit, iar NA' venit

Iarna a venit, iar n-a venit, iar NA' venit

Iarna a venit, iar n-a venit, iar NA' venit

Iarna a venit, iar n-a venit, iar NA' venit

Iarna a venit, iar n-a venit, iar NA' venit

Iarna a venit, iar n-a venit, iar NA' venit