[Versuri „Everydream”]
[Refren 1]
Am creat această lume prin supra-raport uman
Cat am râs, am tras, n-am fost rațional
Și dup-aia, fiecare gând pe care l-am murdar în cap
Este visul principal
Am creat această lume prin supra-raport uman
Cat am râs, am tras, n-am fost rațional
Și dup-aia, fiecare gând pe care l-am murdar în cap
Este visul principal
[Strofa 1]
Intrinsec, cuvântul mi-e dat blestem
M-am trezit cu defavorul de a fi uman, indemn
Orice cap de ființă pură în a fii independent
Ipocrit fosforescent
Vreau să știu și eu, pe bune: cum am devenit artist?
Cum mi-ați zis mie că-s bun, cum rezist
Simte noaptea cum te-atacă, cum еști ușor otrăvit
Cum copiii simt plăcere, față de cе i-a rănit
Ce gând te face să te reîntorci în vid
Pe voi, nu vă dor cuvinte ce v-atacă însutit
Cu rațiunea-n repaus și jumate de părinți
Vezi culoarea vieții, orbită de monocromatism
Ne-am creat visul de aur, bea otravă, rezistență crescută
Mulată bine, pe jumate percepută
Cât ești orb și visezi, poți să-mi spui numai povești
Dar degeaba, tot nu știi cum să iubești
Ai visat că ești poet, doar că ești analfabet
Ai visat că ești potent, doar ca nu poți să te îndrepți
Ai visat libertate, cât simțeai durerea-n vene
Cum visezi că poți zbura etern, în lipsă de oxigen
Pot să mă regăsesc, poți să mă regăsești
La final, mă iei ca sprijin, doar când vrei să plutești
Dar uite că sunt pierdut, că am înțeles ce-am vrut
Și fiecare vis pe care-l am e visu-mi absolut
[Refren 1]
Am creat această lume prin supra-raport uman
Cat am râs, am tras, n-am fost rațional
Și dup-aia, fiecare gând pe care l-am murdar în cap
Este visul principal
Am creat această lume prin supra-raport uman
Cat am râs, am tras, n-am fost rațional
Și dup-aia, fiecare gând pe care l-am murdar în cap
Este visul principal
[Refren 2]
Și când o să-mi cresc din nou copacul vieții
Poți sa te spânzuri de el cu linia vieții
Fii atent ce romantic poate să fie, dintr-o mie de probleme câte-ncap
Într-un coșmar, eu sunt visul principal
Și când o să-mi cresc din nou copacul vieții
Poți sa te spânzuri de el cu linia vieții
Fii atent ce romantic poate să fie, dintr-o mie de probleme câte-ncap
Într-un coșmar, eu sunt visul principal
[Strofa 2]
Ne-am creat unul pe altul, ca raport supra-uman, în fine
Dar problema e că lumea se dărâmă-n vid
Bine eu, cât am visat împlinire
În punctul cel mai critic, m-am trezit nefericit
Opere din mărăcini, jumate tranchilizați
Jumate deport prin Spania, că să crească fără tați
Să fure alambicați, iar când alții cer scutiri
Trimit vise triste-n lume, să moară printre străini
Sunt probleme generale și problema-i că nu-mi pasă
Mediul urban arde gazul de pomană, nu de casă
Nu știu tot ce vreau să zic, când vomit, exagerez
Când scriu versuri, cu o scârbă pe care n-o agreez
Când visez, visez bine, simpatie
Și visez dogme prea bune, de-ar vrea realul să le știe
Și chiar știe, vise moarte, copii morți
Clanuri ce ne-atacă indirect, șatre de semidocți
Când poți, să m-anunți că nu mai ești orb de tot
Ai visat destul, ai ajutat, și nu mai poti deloc
Un suflet bolnav te trage în Infern
Nu există să fii pur, există să nu știi să ceri
O să mă regăsesc, o să mă regăsești
La final, spune-mi: ce mai rămâne după ce plătești?
Devii treptat obosit, decât să visezi că dormi
Du-te, culcă-te o viață, ne-auzim după ce mori
[Refren 1]
Am creat această lume prin supra-raport uman
Cat am râs, am tras, n-am fost rațional
Și dup-aia, fiecare gând pe care l-am murdar în cap
Este visul principal
Am creat această lume prin supra-raport uman
Cat am râs, am tras, n-am fost rațional
Și dup-aia, fiecare gând pe care l-am murdar în cap
Este visul principal
[Refren 2]
Și când o să-mi cresc din nou copacul vieții
Poți sa te spânzuri de el cu linia vieții
Fii atent ce romantic poate să fie, dintr-o mie de probleme câte-ncap
Într-un coșmar, eu sunt visul principal
Și când o să-mi cresc din nou copacul vieții
Poți sa te spânzuri de el cu linia vieții
Fii atent ce romantic poate să fie, dintr-o mie de probleme câte-ncap
Într-un coșmar, eu sunt visul principal