[Versuri „Below 0”]

[Strofă]

Am cam arătat respect, pentru vreo zece secunde

Și dup-aia: evaporare, uite muntele cum crește

Și eu sunt prea mic, de fel, citește asta cu greu

Știu că n-am prea mult respect, ca definiție pentru "EU"

Două viziuni precare, una care mai de care

Alta pistol cu mercur, si-un careu de ași în mână

Ca invers proporțional o așteptare termporară

Prea acidă, ca o umbrelă gudron când afară plouă zmoală

Dintr-un cer soios, stăteam întins pe iarbă

O mână m-a ridicat prea tâmpit m-a întrebat

"Ai ceva mai bun de-a face intr-un mediu iritat?"

"Vrei să-mi ți companie, că-i prea grea să pot s-o țin"

Si-am vrut să-i țin companie, i-am ținut de m-am căcat

Las gândul să zboare că speranța a zburat

Ca și cum afecțiunea i-o formă cancerigenă

Detectivă de plural de când apare doar la mine

Bravo Hades ești un jeg.. carambol pe patul morții

Dacă să mai simt ceva, răsărit ca mortul pur

Când ai apărut din foc în fața mea, și cu glasul șur

Întrebi: "Nu te-ai săturat sa stai degeaba?"

"Vino dansează la foc", ale dracu iele scârbe

Cât urăsc mitologia, așa m-a urât și ea

Nu dansez ca sunt un jeg, și tot nasc portaluri sumbre

Și fac încântații cancer și de nervi mă fut cu umbre

Încă mă gândesc să fiu

Încă trag de mine, să previn o altercație

Când te văd și sunt penibil, copiez pe Edvand Munch

Lasă-mă să te scârbesc, chit că tot nu vreau să taci

Mimic, tare nemilos, când mila moare ca Akuma

Mi-l aduce acuma falnic gându de-a mă reproduce

O cascadă de emoții care singură distruge

Piatra ei de a susține, dă-o dracu'

Nu ești cascadă, nu ti-e menit, real material ca Zenit

C-ai uitat pentru ce lupți, cam ca mine-n piesa asta

Când te-am privit cu dispreț: cancer, e cataclism

Și ai ras și ai făcut ca să râd și eu puțin

Dar degeaba, am o voce ce nu tace și mă face

Sa adopt un stil onesc, dar dup-aia risc, că-mi place

Chimical sau anal, vorba bună sau oral

Că nu-i tratament renal, dar ce dracu'?

Când m-ai declarat tu om, ca fiind bun în continuare

Am zâmbit, pe fundal de huiduieli spectrale

Pentru ca n-ai declarat vreun cuvânt

Și eu, ca prostul, am scris o carte mult prea lungă despre ce voiam s-aud

Iar n-a fost să fie, tot strig asta prea complex

Și alții se completează, io nu trag figuri în piept

Nu știu de ce te urăsc aveam impresia că n-ai

Un Nemesis sau Artemis, nu pe mine mă vânai

Când eram ce n-am nevoie și ție ce nu-ți lipsea

Și vorbesc iar eu cu mine că iară m-am enervat

Că-s schizofren

Aș trage metan în piept